Ghid practic pentru recunoașterea informațiilor corecte
Într-un flux continuu de postări, titluri șocante și mesaje distribuite de prieteni, diferența dintre o informație adevărată și una falsă poate părea greu de făcut. Totuși, există câțiva pași simpli care pot schimba totul.
Acest ghid sintetizează metodele recomandate de specialiștii în educație media și concluziile studiului FakeCheck Diaspora 2025, realizat de MKOR Research, care arată că peste 60% dintre românii din străinătate află știrile de pe rețelele sociale, dar mai puțin de jumătate le verifică înainte de distribuire.
Scopul nu este să ne transformăm în jurnaliști, ci să ne protejăm de manipulare și să învățăm cum să filtrăm informațiile care ajung la noi.
1. Verifică sursa – Cine spune și de unde spune
Primul pas este întotdeauna cel mai important: identifică sursa inițială a informației.
- Dacă o știre nu are autor, publicație sau data publicării, este un semnal de alarmă.
- Caută „pagina despre noi” pe site-ul respectiv. Publicațiile serioase își afișează redacția, adresa și datele de contact.
- Evită linkurile cu domenii neobișnuite sau care imită presa reală (de exemplu, „.info”, „.live”, „.xyz”).
- O sursă credibilă oferă întotdeauna context: cine, ce, când, unde, cum.
Întrebarea de control:
Cine a publicat știrea și de ce ar trebui să-i cred ceea ce spune?
Dacă nu poți răspunde convingător, nu distribui mai departe.
2. Caută confirmări independente
O știre adevărată nu trăiește izolată. Verifică dacă informația apare și în alte locuri, cu aceleași date și detalii.
- Scrie câteva cuvinte-cheie din titlu pe Google și vezi ce alte surse o publică.
- Compară modul în care este relatată: dacă un site afirmă ceva „șocant”, iar toate celelalte ignoră subiectul, cel mai probabil este fals.
- Consultă surse oficiale (guvern, ambasade, instituții europene, platforme de fact-checking).
- Fii atent la articolele care folosesc expresii precum „nu se spune la TV”, „presa ascunde adevărul” sau „nimeni nu vrea să vorbească despre asta”. Acestea sugerează mai degrabă manipulare decât exclusivitate.
Întrebarea de control:
A fost verificată informația și de altcineva, independent?
Dacă nu găsești confirmări, tratează știrea ca pe o ipoteză, nu ca pe un fapt.
3. Analizează intenția și tonul mesajului
Dezinformarea nu vizează doar să te convingă, ci să te facă să reacționezi emoțional — să te înfurii, să te temi sau să te simți vinovat.
- Fii atent la titlurile emoționale, scrise cu majuscule sau semne de exclamare multiple.
- Mesajele care te grăbesc („Distribuie urgent!”) sau îți promit „adevărul interzis” încearcă să te manipuleze.
- Imaginea poate fi înșelătoare: caută fotografia pe Google Images sau TinEye pentru a vedea dacă a mai fost folosită în alt context.
- Gândește-te cui folosește această știre. Dezinformarea are mereu o miză — politică, economică sau ideologică.
Întrebarea de control:
Ce vrea de fapt această știre de la mine — să mă informeze sau să mă influențeze?
Concluzie
Verificarea unei știri nu este un proces complicat, ci un reflex al gândirii critice. Într-o lume unde informația circulă mai repede decât adevărul, responsabilitatea individuală devine forma modernă de apărare.
Adevărul nu trebuie doar crezut, ci verificat.
Pentru mai multe materiale și resurse despre combaterea dezinformării în diaspora, accesează:
👉 www.verificatpentrudiaspora.ro