Cum forma schimbă fondul în comunicarea cu cei plecați din țară
Dacă încrederea definește cine transmite informația, formatul determină cum acea informație este receptată. Raportul MKOR Research – FakeCheck Diaspora 2025 arată cu claritate că pentru românii din diaspora forma conținutului este aproape la fel de importantă ca mesajul.
Trăind într-un mediu în care timpul este o resursă limitată, iar atenția este împărțită între muncă, familie și viață socială, diaspora preferă informația care poate fi înțeleasă repede, vizual și fără ambiguități.
De la știre la clip: noul limbaj al informării
Potrivit studiului MKOR, 72% dintre românii din diaspora preferă conținuturile video în locul articolelor scrise, în timp ce 64% spun că urmăresc știri „din mers”, adică pe telefon, în timp ce fac alte activități.
Această combinație de mobilitate și fragmentare a atenției a schimbat complet raportul dintre text și imagine. Videoclipurile scurte – în special pe TikTok, Facebook Reels și YouTube Shorts – au devenit principalele canale prin care circulă informația despre România.
Dar mai important decât durata este tonul. Oamenii reacționează pozitiv la materiale clare, explicative și respectuoase, dar resping instantaneu conținuturile moralizatoare sau politizate. În cuvintele raportului, „românii din diaspora nu cer slogane, ci claritate”.
MKOR subliniază că acest tip de comunicare nu este o superficializare, ci o adaptare. Formatul scurt nu înseamnă lipsă de profunzime – ci o altă formă de eficiență. Într-o lume în care informația concurează cu notificările, știrile trebuie să fie explicite, nu exhaustive.
De ce video-ul inspiră încredere
Un aspect interesant al cercetării este percepția asupra conținutului video. 6 din 10 respondenți spun că „au mai multă încredere în ceea ce văd decât în ceea ce citesc”, chiar dacă știu că imaginile pot fi manipulate. Această încredere vizuală se bazează pe o logică simplă: dacă ceva este „pe film”, pare mai real.
Totodată, diaspora apreciază transparența: materialele care arată procesul din spatele informației (de exemplu, jurnaliști care explică cum au verificat o știre) sunt considerate mai credibile. MKOR observă că autenticitatea vizuală este un criteriu mai important decât calitatea tehnică.
Cu alte cuvinte, românii din diaspora preferă un videoclip simplu și sincer în locul unuia perfect montat, dar distant. Asta explică succesul conținuturilor civice și educaționale produse de organizații independente sau de influenceri locali, care vorbesc direct, fără intermediari.
Mesajul trebuie să fie uman, nu instituțional
MKOR Research notează un detaliu esențial: diaspora reacționează mai bine la oameni decât la instituții. Chiar și atunci când mesajul vine din partea statului român sau a presei, el este recepționat mai ușor dacă este transmis de o persoană identificabilă, cu voce, față și emoție.
Acest principiu explică de ce campaniile oficiale au adesea un impact redus: ele comunică „de sus în jos”, în timp ce diaspora preferă mesajele „dinspre egal la egal”. Studiul arată că 67% dintre respondenți consideră mai credibil un mesaj video transmis de un român din diaspora decât o declarație oficială publicată pe un site instituțional.
De asemenea, durata ideală a unui conținut informativ video este de 60–90 de secunde. Peste acest prag, atenția scade semnificativ, iar percepția de relevanță se diluează. Oamenii nu resping mesajul, dar amână să-l vadă – ceea ce, în ecosistemul digital, echivalează cu pierderea lui.
Cum pot fi folosite aceste date
Pentru organizațiile civice, media sau instituțiile publice care doresc să comunice cu diaspora, raportul MKOR oferă un set de recomandări clare:
- Mesajele trebuie să fie clare, vizuale și bine structurate, cu un singur mesaj principal per material;
- Formatul video trebuie să fie vertical, optimizat pentru platforme mobile;
- Tonul trebuie să fie respectuos și empatic, fără formule oficiale sau moralizatoare;
- Este esențial ca mesajul să includă o sursă verificabilă (link, logo, nume de instituție), dar fără a aglomera ecranul.
Pe scurt, forma trebuie să susțină conținutul, nu să-l concureze.
Concluzie
Românii din diaspora nu s-au îndepărtat de informare, ci doar de formatele vechi. Într-o lume a vitezei și a mobilității, clipurile scurte, explicațiile vizuale și mesajele directe reprezintă noul alfabet al adevărului.
Raportul MKOR 2025 arată limpede: informarea eficientă nu înseamnă „mai mult conținut”, ci conținut mai bine spus. Iar dacă vrem ca adevărul să circule la fel de repede ca știrile false, trebuie să învățăm să-l împachetăm în formatele pe care oamenii le pot și vor să le consume.