Ghid practic pentru verificarea imaginilor din mediul online
O fotografie are o forță de convingere mai mare decât orice text. Tocmai de aceea, imaginile sunt adesea folosite pentru a manipula. În epoca rețelelor sociale, o singură fotografie editată poate deveni „dovada” unui eveniment care nu a avut niciodată loc.
Raportul FakeCheck Diaspora 2025, realizat de MKOR Research, arată că peste 70% dintre românii din diaspora se bazează pe imagini pentru a evalua credibilitatea unei știri, iar 58% spun că „au mai multă încredere în ceea ce văd decât în ceea ce citesc”. Acest reflex vizual îi face vulnerabili în fața manipulărilor.
Mai jos sunt câțiva pași simpli pentru a depista imaginile false, recontextualizate sau generate digital.
1. Verifică sursa imaginii
La fel ca în cazul unei știri, trebuie să te întrebi: de unde provine fotografia?
- Caută dacă există un credit foto (autor, agenție, dată, loc). Publicațiile serioase nu postează imagini anonime.
- Dacă fotografia vine dintr-un mesaj de WhatsApp sau o postare fără sursă, presupune din start că poate fi falsă.
- Verifică dacă imaginea este însoțită de descriere completă (unde, când, în ce context a fost făcută). O imagine fără context este o invitație la confuzie.
Întrebarea de control:
Cine a realizat fotografia și în ce scop a fost publicată?
2. Caută imaginea originală pe internet
Cel mai simplu mod de a verifica o fotografie este căutarea inversă.
- Mergi pe images.google.com sau tineye.com.
- Încarcă imaginea sau copiază linkul și vezi unde a mai apărut.
- Dacă aceeași fotografie apare și în alte articole, dar cu titluri și contexte diferite, e semn că a fost reutilizată.
- Fii atent la data publicării: o imagine reală, dar veche, poate fi folosită pentru a ilustra un eveniment recent care nu are nicio legătură.
De exemplu, în timpul unor crize internaționale, circulă frecvent imagini autentice din alte țări sau din alte perioade, prezentate ca fiind „de azi”.
Întrebarea de control:
A mai fost folosită această imagine înainte, într-un alt context?
3. Analizează detaliile vizuale
Uneori, falsul se ascunde chiar în imagine.
- Uită-te la lumini și umbre – direcția sau intensitatea lor inconsistentă poate indica o colajare.
- Verifică proporțiile și marginile – obiectele deformate sau contururile blurate sunt semne de editare.
- Atenție la textul inserat: titlurile sau frazele scrise direct pe imagine (cu fonturi mari, colorate) sunt adesea parte dintr-un montaj emoțional.
- Poți folosi un instrument precum FotoForensics pentru a detecta zonele editate digital.
MKOR notează că românii din diaspora tind să considere autentice imaginile care par „naturale”, fără a observa detaliile subtile care trădează modificările.
Întrebarea de control:
Pare fotografia prea perfectă, prea dramatică sau prea potrivită pentru mesajul transmis? Dacă da, verific-o.
4. Gândește-te la intenția mesajului
O imagine falsă nu este doar un fals artistic — este o instrumentalizare a emoției. Scopul nu e informarea, ci manipularea.
- Dacă o fotografie te face să simți furie, revoltă sau vinovăție instantanee, oprește-te și verific-o înainte de a o distribui.
- În campaniile de dezinformare, imaginile nu sunt alese pentru valoarea lor estetică, ci pentru reacția pe care o provoacă.
Întrebarea de control:
Ce vrea această imagine de la mine — să mă informeze sau să mă facă să reacționez?
Concluzie
O fotografie falsă poate circula în câteva ore prin mii de conturi, dar verificarea ei durează doar câteva minute. Într-un ecosistem digital în care imaginea a devenit limbaj universal, responsabilitatea vizuală este la fel de importantă ca responsabilitatea civică.
Adevărul se vede abia după ce îl cauți.
Pentru mai multe resurse despre verificarea conținutului online și combaterea dezinformării, accesează:
👉 www.verificatpentrudiaspora.ro