Ce înseamnă comunicarea eficientă pentru românii din diaspora, potrivit raportului MKOR Research – FakeCheck Diaspora 2025
Dacă ar exista un cuvânt care să rezume tot raportul FakeCheck Diaspora 2025, acel cuvânt ar fi încredere. Toate cifrele, tendințele și concluziile cercetării realizate de MKOR converg către aceeași idee: diaspora nu respinge informația, ci modul în care aceasta îi este transmisă.
Românii plecați în străinătate își doresc să fie informați, dar nu patronați. Caută claritate, nu lozinci. Preferă vocea umană, nu tonul oficial. Iar atunci când aceste condiții sunt îndeplinite, încrederea revine firesc.
Încrederea începe cu respectul
Studiul arată că 69% dintre românii din diaspora consideră că mesajele publice despre România sunt „prea generale” sau „nu reflectă realitatea vieții din afară”. Asta arată o ruptură de percepție: instituțiile comunică pentru o Românie imaginară, nu pentru oamenii care trăiesc efectiv în afara granițelor.
Pentru a reconstrui încrederea, MKOR recomandă schimbarea opticii: de la comunicare administrativă la dialog comunitar. Nu este vorba doar despre a oferi informații, ci despre a arăta că le înțelegi contextul.
Un exemplu clar este dat de preferința pentru mesaje personalizate. 74% dintre respondenți afirmă că ar avea mai multă încredere într-o campanie publică dacă aceasta ar fi transmisă prin intermediul unor români din diaspora – preoți, profesori, antreprenori, voluntari sau lideri locali. Cu alte cuvinte, încrederea nu se impune, se traduce prin vocea comunității.
Claritatea ca formă de respect
MKOR subliniază că un mesaj clar și scurt valorează mai mult decât un discurs lung și sofisticat. 81% dintre românii intervievați declară că preferă comunicatele concise, însoțite de elemente vizuale, față de textele lungi.
Claritatea este percepută ca o formă de respect: „Când vorbești simplu, arăți că te gândești la celălalt”, spune raportul. Acest principiu se aplică inclusiv în campaniile anti-dezinformare. Mesajele care explică pas cu pas cum se verifică o știre, fără a ridiculiza publicul, au de trei ori mai mult impact decât cele care transmit directive („nu crede tot ce citești”).
Diaspora nu are nevoie de lecții, ci de instrumente practice. Iar comunicarea eficientă este, în sine, o formă de educație.
Empatia – ingredientul lipsă din comunicarea oficială
Ceea ce diferențiază o informație rece de una credibilă este tonul. 63% dintre participanți spun că ar avea mai multă încredere în mesajele publice dacă acestea ar fi „mai empatice, mai apropiate de realitatea noastră”.
Raportul MKOR descrie empatia nu ca pe o emoție, ci ca pe o competență: capacitatea de a înțelege cum trăiește, simte și procesează informația publicul din diaspora. În multe cazuri, comunicarea oficială eșuează nu din cauza conținutului, ci din cauza lipsei de empatie – a tonului distant, a formulărilor tehnice sau a lipsei de reacție la comentarii.
De aceea, una dintre recomandările-cheie ale raportului este umanizarea discursului instituțional. O postare de la un consulat, o explicație venită din partea unui expert sau un clip cu un funcționar care vorbește sincer pot avea un impact mult mai mare decât o pagină de site plină de texte standardizate.
Încrederea se construiește în rețea, nu în birou
Un alt rezultat important al studiului este legat de comunitățile digitale. Românii din diaspora folosesc aceleași platforme pentru tot: informare, conversație, sprijin, validare. De aceea, campaniile de comunicare trebuie să se desfășoare în spațiile unde oamenii deja trăiesc digital – Facebook, WhatsApp, TikTok, YouTube.
MKOR observă că încrederea se naște din proximitate. Când un mesaj este transmis de cineva cunoscut sau de un lider comunitar local, impactul crește exponențial. În schimb, dacă același mesaj apare fără context, semnat generic de o instituție, el este ignorat.
Această realitate deschide calea unei noi paradigme: statul și societatea civilă pot lucra împreună, nu separat. În loc să transmită mesaje de la centru spre periferie, comunicarea ar trebui să funcționeze de la comunitate spre comunitate, cu adaptări culturale și lingvistice pentru fiecare zonă geografică.
Concluzie
Raportul FakeCheck Diaspora 2025 nu vorbește doar despre dezinformare, ci despre relația dintre oameni și adevăr. Încrederea nu este o chestiune de tehnologie, ci de legătură umană.
Românii din diaspora nu cer perfecțiune, ci sinceritate. Nu caută autoritate, ci apropiere. Și mai ales, nu resping România, ci așteaptă ca România – prin vocea ei instituțională, mediatică sau civică – să le vorbească într-un mod care să-i includă.
Comunicarea adevărată, arată MKOR, începe atunci când mesajul nu spune doar „informează-te corect”, ci și „te înțeleg”.