Cum mesajele private au devenit cel mai eficient canal de propagare a falsurilor în diaspora
Dintre toate platformele de comunicare folosite de românii din străinătate, una iese în evidență prin discreție, nu prin vizibilitate: WhatsApp. În timp ce Facebook și TikTok domină scena publică a social media, WhatsApp este locul unde se petrec conversațiile „adevărate” – acolo unde informația circulă liber, fără verificare, dar cu o putere de convingere enormă.
Raportul FakeCheck Diaspora 2025, realizat de MKOR Research, arată că 68% dintre românii din diaspora folosesc WhatsApp ca sursă de informare secundară, iar pentru un sfert dintre ei, aplicația este canalul principal prin care află știri despre România. Este o cifră impresionantă pentru o platformă care nu a fost concepută inițial pentru diseminare de conținut public.
În spatele acestei statistici se ascunde un fenomen complex: dezinformarea de proximitate. Mesajele se transmit în lanț, de la o persoană la alta, fără a fi publice, fără comentarii și fără dezbatere. Din acest motiv, ele scapă oricărui control sau proces de corecție.
Încrederea care se transmite odată cu mesajul
WhatsApp funcționează pe baza încrederii personale. Când primești o informație de la un membru al familiei sau de la un prieten apropiat, reflexul natural este să o consideri adevărată. Această credibilitate implicită este ceea ce face din WhatsApp o platformă ideală pentru dezinformare.
MKOR Research notează că 45% dintre utilizatori recunosc că au primit „cel puțin o dată pe lună” informații false sau înșelătoare prin WhatsApp. Cele mai răspândite teme sunt legate de politică, sănătate publică, imigrație și imaginea României în presa internațională.
Ceea ce face ca aceste mesaje să fie atât de eficiente este tonul lor aparent empatic și comunitar. Ele nu vin de la „presa mainstream”, ci de la cineva care „vrea să te ajute”, „să te informeze” sau „să te protejeze”. Astfel, falsul devine un gest de grijă, nu o tentativă de manipulare.
Circulația în buclă: rețelele închise ale diasporei
Un alt aspect esențial semnalat de raport este modul circular în care informațiile se propagă. Într-o comunitate de români din diaspora, aceleași mesaje ajung de mai multe ori, prin canale diferite, dar în aceeași formă. O știre falsă primită de la cineva din Spania poate reveni, după câteva zile, de la un prieten din Italia, ceea ce creează impresia că informația este „confirmată”.
Acest efect de recurență se numește validare prin repetiție. În lipsa unui filtru central, frecvența înlocuiește verificarea. Cu cât un mesaj este văzut mai des, cu atât devine mai credibil. MKOR arată că 39% dintre respondenți consideră că o informație „pare adevărată” dacă este primită de mai multe ori din surse diferite.
Această dinamică este întărită de specificul WhatsApp: grupurile mici, închise, unde oamenii se cunosc între ei. Spre deosebire de rețelele publice, aici contrazicerea este rară, pentru că ar însemna contestarea unui prieten. Astfel, mecanismele sociale care ar putea opri dezinformarea sunt inhibate chiar de relațiile de apropiere.
Cazuri tipice de conținut fals
MKOR Research a identificat mai multe tipuri recurente de mesaje false distribuite prin WhatsApp:
- Știri alarmiste – mesaje care avertizează asupra unor pericole iminente („România va impune noi taxe pentru cei plecați în străinătate”) sau a unor schimbări legislative fictive.
- Conținuturi conspiraționiste – în special legate de sănătate, pandemii, migrație sau geopolitică („UE pregătește restricții pentru emigranții români”).
- Apeluri emoționale – texte care combină religia, patriotismul și moralismul („Dacă iubești România, distribuie acest mesaj mai departe”).
- Știri cu surse vagi – fragmente de articole sau capturi de ecran fără link, care par credibile prin format, dar nu pot fi verificate.
Frecvența acestor mesaje variază în funcție de țară: în Spania și Italia, unde comunitățile sunt mari și sudate, circulația este mai intensă. În Marea Britanie, unde diaspora este mai dispersată, WhatsApp este folosit mai mult pentru comunicare practică, dar tot acolo apar uneori lanțuri virale în perioade de criză.
De ce verificarea e aproape imposibilă
Raportul MKOR evidențiază dificultatea obiectivă de a combate acest tip de dezinformare. WhatsApp este o platformă criptată, ceea ce înseamnă că mesajele nu pot fi analizate public. În plus, pentru utilizatori, verificarea este contrară naturii aplicației: ea este un spațiu de intimitate, nu de dezbatere.
Doar 23% dintre respondenți declară că au verificat vreodată un mesaj primit pe WhatsApp, iar dintre aceștia, mai puțin de jumătate au făcut-o folosind o sursă oficială. În cele mai multe cazuri, verificarea constă în simpla întrebare „ai auzit și tu asta?” adresată altor prieteni.
Această lipsă de instrumente adecvate duce la o formă de autoimunitate informațională: oamenii recunosc riscul, dar se simt neputincioși în fața lui. De aceea, raportul subliniază necesitatea dezvoltării unor programe de educație media special concepute pentru aplicațiile de mesagerie privată, nu doar pentru rețelele publice.
Concluzie
WhatsApp este o oglindă fidelă a modului în care funcționează încrederea în diaspora: caldă, personală, dar vulnerabilă. Acolo unde mesajele sunt trimise între oameni apropiați, adevărul devine un act de solidaritate, nu de verificare.
Studiul MKOR 2025 atrage atenția că, în lipsa unor mecanisme de educație și verificare, dezinformarea de proximitate va continua să se răspândească nestingherit. Combaterea ei nu se face prin interdicții, ci prin încredere cultivată inteligent – adică exact prin aceleași canale prin care falsurile circulă astăzi.