Cum a devenit spațiul digital principalul canal de informare pentru românii din diaspora
Într-o lume în care aproape toate interacțiunile zilnice trec prin intermediul ecranului, rețelele sociale au redefinit nu doar modul în care oamenii comunică, ci și felul în care se informează. Pentru românii din diaspora, platformele digitale nu sunt doar instrumente de socializare, ci adevărate ferestre către România – uneori transparente, alteori deformate. Conform raportului FakeCheck Diaspora 2025, realizat de MKOR Research, șase din zece români din străinătate folosesc Facebook ca sursă principală de informare, iar aproape jumătate dintre tinerii între 18 și 34 de ani declară că se informează frecvent de pe TikTok.
Această migrare a încrederii dinspre media tradițională către mediile sociale marchează una dintre cele mai profunde transformări ale ecosistemului informațional românesc din ultimul deceniu. În timp ce televiziunile și presa online încă păstrează o parte din audiență – 39% și respectiv 52% – rețelele sociale concentrează acum atenția, timpul și, inevitabil, emoțiile diasporei.
Pentru mulți români plecați în străinătate, Facebook este un spațiu de viață paralelă: locul unde pot urmări știri despre România, pot comenta evenimente politice, pot vedea opiniile altor români și pot împărtăși propriile experiențe. În același timp, TikTok, Instagram și WhatsApp devin canale rapide, fluide, unde știrile și emoțiile circulă simultan.
O informare de tip flux
Raportul MKOR descrie modul în care, pentru diaspora, procesul de informare a devenit o activitate fragmentată și constantă. Nu mai există momente dedicate știrilor – ele apar spontan, între două activități, între două conversații, între două stări de spirit. Algoritmii decid ce ajunge în fața utilizatorilor, iar majoritatea respondenților recunosc că nu caută în mod activ știrile, ci le „primesc” pasiv.
Această informare de tip flux este atractivă prin accesibilitate, dar periculoasă prin lipsa de filtrare. 64% dintre respondenți spun că ajung zilnic la conținut informativ prin intermediul rețelelor sociale, însă doar o treime dintre ei verifică ulterior dacă informația este corectă. În special în rândul tinerilor, procesul de verificare este superficial: confirmarea vine prin repetarea aceleiași informații în mai multe surse online, nu prin identificarea originii.
Ceea ce rezultă este o realitate percepută prin acumularea de semnale vizuale și emoționale, mai degrabă decât prin verificare factuală. TikTok joacă aici un rol special. Formatul său scurt și intens vizual produce reacții imediate, fără timp pentru reflecție. Mulți respondenți au declarat că urmăresc știri despre România pe TikTok „pentru că e mai ușor de înțeles” – un simptom al schimbării de paradigmă de la știrea analizată la știrea resimțită.
Încrederea fragilă în social media
Deși utilizarea platformelor este aproape universală, încrederea în ele rămâne redusă. 68% dintre românii din diaspora declară că nu au încredere în informațiile de pe Facebook, dar continuă să o folosească zilnic. 19% consideră că „rareori” informațiile văzute acolo sunt corecte, iar doar 7% au încredere ridicată în platformă.
Această disonanță cognitivă – folosirea intensă a unei surse percepute ca fiind nesigure – este un fenomen tipic al epocii digitale. Pentru diaspora, Facebook este simultan un instrument de conectare și un spațiu de suspiciune. Informația devine un pretext de conversație, nu neapărat un vehicul al adevărului.
TikTok, deși mai recent, nu este perceput semnificativ mai credibil. Doar 15% dintre utilizatorii săi tineri afirmă că au încredere mare în conținutul văzut acolo. Cu toate acestea, rata de interacțiune este mult mai mare, iar platforma devine un teren fertil pentru viralizarea mesajelor emoționale și pentru difuzarea conținuturilor false sau manipulative.
MKOR observă o tendință importantă: diaspora românească este conștientă de riscul dezinformării, dar rareori dispune de instrumentele necesare pentru a-l combate. De exemplu, 46% dintre participanți afirmă că „se simt expuși frecvent la știri false”, însă doar jumătate dintre ei știu cum să verifice autenticitatea unui conținut. În special utilizatorii tineri, care trăiesc aproape exclusiv în mediul digital, confundă deseori popularitatea unei postări cu veridicitatea acesteia.
Spațiul emoțional al dezinformării
O altă dimensiune crucială a raportului MKOR este analiza emoțională a modului în care diaspora percepe știrile. În rândul respondenților, 72% declară că „știrile care îi afectează emoțional le rămân mai ușor în memorie”, iar 58% recunosc că distribuie frecvent conținuturi care „le par adevărate” fără a verifica sursa.
Platformele sociale, prin natura lor, stimulează reacțiile afective. TikTok, în special, transformă știrile în micro-narațiuni audiovizuale. Fiecare clip devine o poveste scurtă, cu protagonist, conflict și mesaj moral. În acest format, adevărul devine secundar. Ceea ce contează este impactul emoțional – de aceea, mesajele alarmiste, conspiraționiste sau patriotarde se viralizează cel mai repede.
Pentru românii din diaspora, distanța geografică amplifică efectul emoțional. O știre despre o problemă din România este percepută ca un atac la identitate sau ca o amenințare la imaginea propriei țări. În aceste condiții, conținuturile false, care promit o interpretare simplă și o cauză identificabilă („cine e de vină”), au o putere de atracție mai mare.
Vârsta, durata șederii și vulnerabilitatea informațională
Raportul MKOR Research – FakeCheck Diaspora 2025 identifică diferențe clare în modul în care generațiile din diaspora se raportează la informare și la rețelele sociale. Tinerii, cei care au emigrat recent sau care s-au născut deja în familii stabilite în străinătate, trăiesc aproape integral în mediul digital. Pentru ei, știrea nu mai este o relatare în sens clasic, ci o experiență vizuală și emoțională, transmisă prin formate scurte, meme-uri, clipuri și reacții.
În această categorie, TikTok domină net: aproape jumătate dintre respondenții între 18 și 34 de ani spun că îl folosesc frecvent pentru informare. Platforma le oferă o combinație între divertisment și actualitate, între opinie și știre, iar această fuziune a conținutului creează un tip specific de consum – rapid, fragmentat, dar captivant. Cu toate acestea, vulnerabilitatea la dezinformare crește proporțional cu viteza de consum. MKOR arată că tinerii utilizatori verifică rar sursele și distribuie mai ușor conținutul care „pare autentic” sau care are o încărcătură emoțională puternică.
În contrast, românii din diaspora care trăiesc de peste 10 ani în străinătate au tendința să consulte surse multiple și să manifeste un scepticism mai rațional. Această diferență de atitudine ține de experiența acumulată, de adaptarea la cultura media din țara gazdă și de dezvoltarea unor obiceiuri de verificare bazate pe presă locală, oficială. Totuși, și în rândul acestui segment, Facebook rămâne omniprezent, ca spațiu de apartenență și socializare cu alți români.
Durata șederii are un efect direct asupra gradului de expunere la dezinformare. Românii stabiliți recent sunt cei mai predispuși la confuzie informațională. Neavând încă repere clare între surse românești și cele locale, se bazează pe comunitățile online pentru a se orienta. De aici, fenomenul „bulei informaționale românești din diaspora”: un ecosistem în care știrile circulă într-un cerc restrâns de pagini, grupuri și influenceri români, amplificând aceleași mesaje și teme.
MKOR notează că, în special în Franța și Marea Britanie, scorul mediu de percepție a expunerii la știri false este 5,2 din 7, cel mai ridicat dintre toate țările analizate. Explicația este complexă: pe de o parte, media locală este multilingvă și diversă, iar pe de altă parte, românii din aceste țări se raportează la evenimentele din România prin filtrul unei distanțe culturale. Astfel, o știre falsă despre România se propagă rapid pentru că „sună plauzibil”, dar nu mai este confruntată cu realitatea imediată.
Rețelele sociale ca spațiu de apartenență
Pentru o parte importantă a diasporei, Facebook nu este doar o platformă, ci o comunitate simbolică. Grupurile de români din Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania funcționează ca surse de sprijin, solidaritate și identitate colectivă. În aceste spații, circulă nu doar informații, ci și norme, sfaturi, glume și interpretări ale realității. Într-un sens mai profund, acestea devin „centre culturale virtuale” ale diasporei.
Raportul MKOR observă că aceste grupuri joacă un rol ambiguu: pe de o parte, consolidează coeziunea comunitară, pe de altă parte, pot amplifica dezinformarea. O știre falsă postată într-un astfel de spațiu are o rată de redistribuire de până la trei ori mai mare decât în rețelele deschise, pentru că se propagă într-un cadru de încredere preexistent. În termeni de psihologie socială, apartenența amplifică credibilitatea.
Totodată, pentru mulți români stabiliți în străinătate, rețelele sociale sunt singurul contact constant cu limba română. Această realitate transformă consumul de informație într-un act cultural, nu doar informativ. Chiar și atunci când utilizatorii știu că o știre nu e complet exactă, ei tind să o distribuie „pentru că vorbește pe limba lor” – un gest de solidaritate culturală, dar și o breșă prin care manipularea se poate infiltra ușor.
Cercul emoțional al informării
MKOR Research arată că 72% dintre românii din diaspora rețin mai ușor știrile care îi afectează emoțional, iar 58% recunosc că distribuie uneori informații neverificate „pentru că par adevărate”. Emoția funcționează ca filtru de validare, iar în contextul rețelelor sociale, unde imaginea domină textul, această reacție este amplificată.
Fenomenul este mai accentuat în perioade de criză sau conflict politic. În aceste momente, fluxurile informaționale se accelerează, iar utilizatorii se refugiază în spațiile familiare – grupuri de Facebook sau conturi de TikTok care le confirmă percepțiile. MKOR observă că dezinformarea are succes atunci când reușește să transforme o stare de nesiguranță într-un sentiment de certitudine.
În contrast, doar 31% dintre respondenți afirmă că au distribuit vreodată conținuturi verificate de o platformă de fact-checking. Lipsa accesului la instrumente simple de verificare și barierele lingvistice sunt motivele cel mai des invocate. De aceea, raportul recomandă crearea unor inițiative dedicate diasporei – platforme care să traducă informațiile, să explice mecanismele știrilor false și să le facă ușor de înțeles pentru publicul larg.
Concluzie
Pentru diaspora românească, Facebook și TikTok nu sunt doar medii de comunicare, ci oglinda prin care se reflectă imaginea României. Între fluxul rapid al platformelor și nevoia profundă de apartenență, se creează un echilibru fragil între informare și manipulare.
Raportul MKOR 2025 avertizează că viitorul informării în diaspora depinde de formarea competențelor media și de construirea unor spații digitale de încredere. Într-o lume dominată de algoritmi, adevărul nu mai ajunge singur la oameni – trebuie căutat, explicat și împărtășit responsabil.